Echipa de parodontologie Ortodontix Galați · ~10 min lectură · Actualizat: septembrie 2026 · 3 referințe științifice
Chiuretajul subgingival este curățarea în profunzime a suprafeței rădăcinii și a peretelui pungii parodontale, sub linia gingiei, pentru a îndepărta placa și tartrul la care periajul nu ajunge. Este pasul central din tratamentul bolii parodontale și, de obicei, se face după o evaluare care confirmă existența pungilor și a depozitelor subgingivale. Scopul nu este „răzuirea” gingiei, ci decontaminarea rădăcinii, astfel încât inflamația să scadă și gingia să se reașeze cât mai aproape de dinte. Indicația, numărul de ședințe și zonele tratate se stabilesc individual, la consultație. Acest articol răspunde la întrebările pe care le au majoritatea pacienților: doare, cum se face, ce urmează și cât costă.
Chiuretajul subgingival (numit medical și instrumentare subgingivală sau detartraj-surfasaj radicular) curăță rădăcina din interiorul pungii parodontale. Se face de regulă sub anestezie locală, așa că procedura în sine nu doare; după, gingia poate fi sensibilă câteva zile. „Câmp închis” înseamnă fără incizie, doar cu instrumente introduse în pungă; „câmp deschis” înseamnă acces chirurgical, cu gingia ușor decolată, rezervat pungilor profunde care rămân active. Ghidul european recomandă instrumentarea subgingivală ca a doua etapă de tratament (EFP S3 Clinical Practice Guideline, 2020). Reevaluarea se face de obicei la 6–8 săptămâni, cu o nouă parodontogramă.
Ce înseamnă chiuretaj subgingival?
Chiuretaj subgingival înseamnă curățarea mecanică a suprafeței rădăcinii aflate sub gingie, în interiorul pungii parodontale. Cu instrumente manuale (chiurete) și/sau cu ultrasunete, medicul îndepărtează placa bacteriană și tartrul aderente la rădăcină și „netezește” suprafața, ca gingia să se poată reatașa mai bine.
Termenul „chiuretaj” este cel mai folosit de pacienți. În terminologia medicală actuală procedura se numește instrumentare subgingivală sau detartraj și surfasaj radicular. Toate descriu același lucru: decontaminarea rădăcinii în profunzime.
Când poate fi recomandat?
Chiuretajul subgingival se recomandă atunci când evaluarea parodontală arată pungi cu depozite subgingivale și inflamație activă. Situațiile tipice includ:
- pungi parodontale confirmate prin sondare (vezi articolul despre pungi parodontale)
- un diagnostic de boală parodontală (vezi ghidul despre parodontită)
- tartru și placă sub marginea gingiei, pe care igienizarea supragingivală nu le poate îndepărta
- inflamație și sângerare care persistă după igienizarea profesională de suprafață
Indicația exactă, ce dinți și câte ședințe se stabilesc de medic, după parodontogramă. Nu orice gingie inflamată are nevoie de chiuretaj subgingival.
Cum se realizează procedura?
Procedura seamănă cu un detartraj mai amănunțit și mai profund. După anestezierea zonei, medicul introduce instrumentul subțire între gingie și dinte și curăță suprafața rădăcinii, punct cu punct, până la baza pungii. Se lucrează de obicei pe o zonă odată — o arcadă sau un sfert de arcadă — iar la final zona se irigă.
Instrumentarea subgingivală se lucrează, de regulă, pe o zonă odată, sub anestezie locală.
Nu este o operație în sensul clasic: în forma obișnuită („câmp închis”) nu se fac incizii și nu se pun fire. Vei simți vibrația instrumentului cu ultrasunete și apă, presiune și atingeri, dar nu durere, dacă anestezia este eficientă.
Chiuretajul subgingival doare?
În timpul procedurii, de regulă nu doare, pentru că se lucrează sub anestezie locală. Poți simți presiune, vibrație, senzația de apă și răceală, dar nu durere ascuțită. Dacă totuși simți durere pe parcurs, spune-i medicului — anestezia se poate completa.
După ce trece anestezia, este normal un disconfort de câteva zile: gingii sensibile, o ușoară durere surdă, sensibilitate la rece pe dinții tratați. Se controlează cu analgezicele uzuale recomandate de medic.
Durere intensă care crește după prima zi, umflătură care se mărește, febră sau sângerare care nu se oprește sunt semne care cer contact cu clinica, nu așteptare.
Câmp închis vs. câmp deschis
„Câmp închis” este forma obișnuită, nechirurgicală: instrumentele se introduc în pungă fără a decola gingia și fără incizii. Medicul lucrează pe baza măsurătorilor din parodontogramă. Se folosește la majoritatea pacienților, mai ales pentru pungi mici și moderate.
„Câmp deschis” înseamnă acces chirurgical: sub anestezie locală, gingia se decolează ușor pe o zonă limitată, pentru ca medicul să vadă direct suprafața rădăcinii și defectul osos. După curățare, gingia se repoziționează și se suturează. Se recomandă când, la reevaluare, rămân pungi profunde active pe care abordarea „închisă” nu le-a rezolvat.
| Aspect | Câmp închis | Câmp deschis |
|---|---|---|
| Acces | fără incizie; instrumentul intră direct în pungă | chirurgical; gingia se decolează pe o zonă limitată |
| Tip de intervenție | nechirurgicală | chirurgie parodontală minoră |
| Când se indică | pungi mici și moderate; prima etapă de tratament | pungi profunde care rămân active după etapa nechirurgicală |
| Suturi | nu | da, de regulă |
| Recuperare | disconfort câteva zile | disconfort și îngrijire a plăgii câteva zile — două săptămâni |
Alegerea dintre cele două nu se face „din start”, ci în funcție de răspunsul la primul tratament. Formulările exacte pentru cazul tău le stabilește medicul.
Se poate folosi laserul?
Laserul este studiat ca adjuvant la instrumentarea subgingivală, dar dovezile actuale sunt insuficiente pentru a-l recomanda de rutină. Ghidul european de tratament al parodontitei nu recomandă folosirea laserelor ca adjuvant la instrumentarea subgingivală, din cauza lipsei unui beneficiu clar și a costurilor suplimentare (EFP S3 Clinical Practice Guideline, 2020).
Curățarea mecanică a rădăcinii rămâne baza tratamentului. Dacă un cabinet oferă și opțiunea cu laser, aceasta poate fi discutată ca alternativă tehnică, nu ca înlocuitor al instrumentării.
Cât durează chiuretajul subgingival?
O ședință durează, în general, între 45 de minute și o oră și acoperă de obicei o zonă — o arcadă sau un sfert de arcadă. Tratamentul complet poate însemna una până la patru ședințe, în funcție de numărul de zone afectate, de câte arcade sunt implicate, de severitate și de planul stabilit la consultație.
Cum decurge vindecarea?
În primele zile, gingia este sensibilă și poate sângera puțin la periaj; sensibilitatea la rece pe dinții tratați este frecventă și scade, de regulă, în câteva săptămâni. Pe măsură ce inflamația cedează, gingia umflată se retrage ușor — dinții pot părea puțin „mai lungi” sau pot apărea mici spații.
Faptul că dinții par „mai lungi” după procedură este un semn că inflamația a scăzut și edemul s-a retras — nu o agravare. Igiena se reia blând chiar de a doua zi, pe zona tratată, cu o perie moale; curățarea interdentară se reintroduce treptat, la indicația medicului.
Ce poți mânca după chiuretaj?
Cât timp durează anestezia, evită să mesteci pe partea tratată, ca să nu îți muști obrazul sau limba. În primele 24 de ore, alege alimente moi și călduțe: supe care nu ard, piureuri, iaurt, ouă, pește, paste bine fierte.
Evită câteva zile: alimentele foarte fierbinți, foarte reci, tari sau crocante (nuci, covrigei, crudități), cele picante și pe cele cu semințe mici care se pot înfige în gingie. Revii la o alimentație normală în una-două zile, în funcție de cum te simți. Hidratarea și evitarea fumatului ajută vindecarea.
La ce să te aștepți după procedură?
Majoritatea pacienților descriu un disconfort suportabil, gestionabil cu analgezice uzuale, și o revenire la activitățile normale în aceeași zi sau a doua zi. Sensibilitatea la rece și gingiile ușor umflate sunt frecvente în prima săptămână.
Rezultatul se vede în timp: mai puțină sângerare, gingii mai ferme, pungi mai mici la reevaluare. Cât de mult se ameliorează depinde de severitatea inițială, de fumat și de cât de constant este respectată igiena între ședințe. Nu toți pacienții răspund la fel, iar unele zone pot necesita un pas suplimentar.
Cât costă chiuretajul subgingival?
Costul depinde de numărul de zone (dinți, sextanți) tratate, de câte ședințe sunt necesare și de eventualele proceduri asociate. Un preț real se stabilește după consultație și parodontogramă. Pentru detalii, vezi ce influențează prețul chiuretajului subgingival.
Când se face reevaluarea?
La reevaluare, medicul repetă sondarea și compară noua parodontogramă cu cea inițială.
Reevaluarea se face, de regulă, la 6–8 săptămâni de la instrumentarea subgingivală. La acest control, medicul repetă sondarea și întocmește o nouă parodontogramă, pe care o compară cu cea inițială. Astfel se vede obiectiv ce zone s-au stabilizat, unde a scăzut sângerarea și unde rămân pungi active care ar putea necesita un pas suplimentar.
Ce urmează după tratamentul activ?
După ce boala este adusă sub control, urmează mentenanța parodontală — ședințe periodice de îngrijire, la un interval personalizat (frecvent la 3–4 luni), fără de care rezultatul nu se păstrează.
Ți s-a recomandat un chiuretaj subgingival?
La o consultație de parodontologie în Galați, un parodontolog îți explică de ce a fost recomandată procedura, ce zone sunt implicate și cum arată planul complet, cu etape și reevaluare.
Întrebări frecvente despre chiuretajul subgingival
În timpul procedurii, de regulă nu, pentru că se lucrează sub anestezie locală. Simți presiune, vibrație și senzația de apă, dar nu durere ascuțită. După ce trece anestezia, un disconfort de câteva zile este normal și se controlează cu analgezicele recomandate de medic.
Da, de regulă se folosește anestezie locală în zona care se tratează. Dacă simți durere pe parcurs, spune-i medicului — anestezia se poate completa. Zonele fără pungi profunde pot fi uneori tratate și fără anestezie, în funcție de sensibilitate.
O ședință durează în general 45–60 de minute și acoperă o zonă (o arcadă sau un sfert de arcadă). Tratamentul complet poate însemna una până la patru ședințe, în funcție de numărul de zone afectate și de severitate.
„Câmp închis” înseamnă fără incizie — instrumentul intră direct în pungă. „Câmp deschis” înseamnă acces chirurgical, cu gingia decolată ușor pe o zonă limitată, pentru vizibilitate directă. Forma deschisă se rezervă pungilor profunde care rămân active după etapa nechirurgicală.
Sensibilitatea și disconfortul scad, de obicei, în câteva zile până la o săptămână. Sensibilitatea la rece poate dura câteva săptămâni. Reevaluarea, care confirmă vindecarea, se face la 6–8 săptămâni.
Nu imediat. Cât durează anestezia, evită să mesteci pe partea tratată. În primele 24 de ore alege alimente moi și călduțe, apoi revii treptat la normal, evitând câteva zile alimentele tari, foarte fierbinți, picante sau cu semințe.
Depinde de câte zone sunt afectate. O boală localizată se poate rezolva într-o singură ședință; una generalizată necesită, de regulă, 2–4 ședințe, plus reevaluarea. Planul se stabilește la consultație.
Nu. Curățarea mecanică a rădăcinii este baza tratamentului. Ghidul european nu recomandă laserul ca adjuvant de rutină la instrumentarea subgingivală, din lipsă de dovezi clare de beneficiu.
Fără îndepărtarea depozitelor subgingivale, inflamația continuă, iar pierderea de os și de atașament se acumulează. În timp, pungile se adâncesc, pot apărea abcese, mobilitate și, în final, pierderea unor dinți.
Programează o evaluare de parodontologie la Ortodontix Galați.
Articol realizat de echipa medicală Ortodontix și revizuit de medicul specialist parodontolog al clinicii. Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau recomandările medicale individuale.
Programează evaluareaStr. Serei nr. 32-30, Galați · +40 236 433 909 · Luni–Vineri: 9:00–19:00
Referințe științifice
- Sanz M., Herrera D., Kebschull M., et al. Treatment of stage I–III periodontitis — The EFP S3 level clinical practice guideline. Journal of Clinical Periodontology, 2020. doi:10.1111/jcpe.13290
- Papapanou P.N., Sanz M., et al. Periodontitis: Consensus report of Workgroup 2 of the 2017 World Workshop on the Classification of Periodontal and Peri-Implant Diseases and Conditions. Journal of Clinical Periodontology / Journal of Periodontology, 2018. doi:10.1111/jcpe.12946
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS/WHO). Oral health (fișă informativă). who.int